http://bataiosu.wordpress.com/2008/04/26/cum-sa-ne-purtam-cu-sectarii/
Cum să ne purtăm cu sectarii
“De omul eretic (sectar) dupa intaia si a doua mustrare departeaza-te” (Tit 3, 10). Pe omul sectar dupa mustrare il parasesti si-ti este tie ca un pagan.
Cand este vorba sa-l ajuti pe fratele tau, ajuti pe orice om din lume, e in boala, se ineaca da-i mana, e in primejdie ajuta-l, dar cand este vorba de credinta il urasti, caci ei sectarii urasc adevarul. Hristos a zis: “Eu sunt Calea, Adevarul si Viata!“. Iar in Psalmul 138 se spune: “Pe cei ce Te urasc pe Tine, i-am urat” si zice si Psalmul: “Cu ura desavarsita i-am urat pe ei, caci neprieteni mi s-au facut mie“. Pentru ca ei urasc adevarul n-avem voie sa-i iubim. In privinta credintei nu discutam, ii spui asa: “Mai, eu discut cu tine cel mult odata, de doua ori, pe urma imi esti pagan si vames!”.
Ei zic, ca sunt frati cu noi. Eu nu sunt frate nici cu lupul, nici cu cainele, nici cu porcii, nici cu lupii imbracati in piei de oaie, nici cu leii, nici cu vulpile, eu sunt prieten numai cu oamenii, voi sectarii nu sunteti oameni. Voi sunteti draci fara de coarne, ca voi cautati sa distrugeti Biserica si sa-i rupeti pe oameni de ea, ca sa-i duceti in iad. Macar dracii au coarne, iar voi nu aveti desi faceti ca ei.
Dar voi sunteti aproapele meu? Pe eretici, sectari, Scriptura nu-i numeste oameni, ci caini, porci, vulpi, lupi imbracati in piei de oi, lei insetati, pui de vipere, asa sunteti voi, cum sa-i iubesc eu pe acestia?
(Fragmente din predicile Sfintitului Parinte Ilie Cleopa)
